prezent

Din totalul de 16,8 Km cale simplă de tramvai cât are în exploatare S.C. ELTRANS S.A. BOTOŞANI, în perioada 2000 – 2008 s-a reabilitat aproximativ 5 % de reţea cale rulare, respectiv buclele de întoarcere tramvaie, zona Luceafărul, Fabrica de Mobilă şi zona intersecţiei Calea Naţională cu Primăverii. Fără aceste modernizări finanţate de către Consiliul Local prin alocaţii bugetare nu ar fi fost posibilă circulaţia vagoanelor de tramvai în condiţii de siguranţă.

În general, calea de rulare pentru tramvaie este de doua tipuri:

pe platforma proprie;
îngropată în profilul străzii.

Calea de rulare pe platformă proprie este singura care corespunde tuturor prevederilor normativelor feroviare. Acest tip de cale, se gaseşte preponderant în oraşele din România care folosesc tramvaiele înainte de anul 1940.

Calea de rulare cu şina îngropată în profilul străzii s-a dezvoltat după anul 1945. Astfel odata cu creşterea numărului de autovehicule, a apărut necesitatea folosirii căii de rulare a tramvaielor şi ca bandă de circulaţie pentru auto. Soluţia a impus acceptarea unor compromisuri tehnice pentru ambele mijloace de transport.

În cazul municipiului Botoşani, ca ultim oraş din România în care a fost introdus transpotul public de persoane cu tramvaiele, calea de rulare este realizată îngropată în profilul străzii cu excepţia buclelor de întoarcere de la capetele de linii.

În porţiunile de aliniament ( în linie dreaptă ), calea de rulare din municipiul Botoşani foloseşte şina monobloc tip ’’Oţelul Roşu’’ în dale de beton precomprimat sistem neomologat de Autoritatea Feroviară Română. Acest sistem a fost introdus în România după 1983 în scopul eliminării importurilor de şină de tramvai. În timp au fost puse în evidenţă dezavantajele sistemului, care influenţează negativ atât circulaţia tramvaielor, cât şi cea a mijloacelor auto.

Pentru a respecta condiţiile tehnice impuse de normele de exploatare a tramvaielor, este necesar înlocuirea acestui sisitem.

În acest scop, a fost întocmit în anul 2008 studiul de fezabilitate pentru 5 km cale rulare, finanţarea fiind asigurată din bugetul local. Acest studiu va trebui derulat în continuare, pentru diferenţa de 11,8 km cale rulare, cu finanţare din bugetul local.

În mod unitar se impune modernizarea întregii căi de rulare, prin accesarea de fonduri europene, sau prin finanţări externe.